PARTEA A 2-A: PRINTRE NORI ȘI AMINTIRI
Capitolul 1: O promisiune scrisă pe cer
Pentru Matei și Sebastian, drumul către manșa avionului comercial nu a fost pavat cu bani, privilegii sau sprijin financiar. Rămași singuri la o vârstă fragedă, după ce părinții lor fuseseră răpiți de o boală nemiloasă la doar câteva luni distanță unul de celălalt, cei doi frați gemeni au avut doar un singur vis: să zboare. Își promiseseră, în genunchi, la mormântul tatălui lor, care fusese mecanic de aviație, că într-o zi vor privi lumea de sus, de la mândra înălțime a norilor.
Au muncit zi și noapte. În timp ce alți tineri de vârsta lor ieșeau în cluburi, ei lucrau în trei locuri diferite pentru a-și plăti orele de simulator și cursurile istovitoare de la Academia de Aviație. În acea dimineață caldă, visul lor devenise realitate: fusese zborul lor inaugural ca piloți titulari, o cursă impecabilă de la București la Frankfurt și retur.
Capitolul 2: Tăcerea de la barieră
Când roțile uriașe ale aeronavei au atins pista de aterizare, inimile celor doi frați băteau cu putere. Își îndepliniseră misiunea. Însă, odată ieșiți pe porțile terminalului de sosiri, realitatea i-a lovit ca un val de aer înghețat. În timp ce ceilalți colegi piloți și membri ai echipajului erau așteptați cu îmbrățișări, baloane și strigăte de bucurie de către familii, pentru Matei și Sebastian nu era nimeni acolo.
Nicio mamă care să plângă de mândrie văzându-i în uniformele albe cu epoleți aurii, niciun tată care să le strângă bărbătește mâna. Singurul lor sprijin era propria lor strânsoare. S-au îmbrățișat strâns în mijlocul aeroportului, în timp ce lacrimile au început să curgă necontrolat pe obrajii lui Matei, lăsând să iasă la suprafață toată durerea anilor de singurătate.
